Gata, s-au dus sărbătorile și vacanța și încet, încet, am revenit la rutina zilnică, așa că scriu azi articolul dedicat călătoriilor pe care le-am făcut anul trecut.

În 2018 am pornit la drum cu același entuziasm și mă bucur că am reușit să-i molipsesc și pe alții. E plăcut să auzi oameni care înainte nu obișnuiau să călătorească, întrebându-te: „Hei, pe unde mai mergem?”

Am călătorit împreună cu prietenii, familia și cu Corina, despre care se știe deja că e ”my partner in crime” în materie de plecări.

Am ajuns prin câteva locuri pe care mi-am propus să le văd, iar pe restul le-am descoperit spontan, datorită câtorva oferte bune, pe care n-am putut să le trec cu vederea.

Tubing în Poiana Brașov

Pe 2018 l-am început în Poiană, alături de câțiva prieteni, la o sesiune de tubing.

Am alunecat pe pârtie cu pletele în vânt și am strigat din toți plămânii de fiecare dată când ne-am desprins de la sol, aruncați în aer de vreun dâmb.

Ne-am simțit liberi și fericiți, ca niște copii care-și doresc ca pârtia să fie cât mai lugă și orele de joacă, fără sfârșit.

Spania – Andaluzia

La începutul lui martie am fugit către soarele andaluz și am petrecut câteva zile explorând partea de sud a Spaniei.

Am ajuns prin Malaga, Ronda, Sevilla și Setenil de las Bodegas, dar am ratat din cauza vântului, Caminito del Rey.

Însă chiar și așa, Andaluzia ne-a încântat peste măsură cu livezile ei de lămâi și portocali, cu satele maure, cu ritmurile de flamenco și vinul dulce de Malaga.

Cazanele Dunării și Cheile Nerei

În vacanța de 1 mai am fost la Cazanele Dunării, unde am mai descoperit un colț de Românie frumoasă. Ne-am relaxat pe malul apei, ne-am plimbat cu barca și am vizitat obiectivele zonei.

Tot atunci ne-am aventurat pentru o zi în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. A fost wow! Am văzut pe viu culoarea turcoaz a lacului Ochiul Beiului și ne-am minunat de frumusețea celor trei binecunoscute cascade: La Văioaga, Beușnița și Bigăr.

Spania – Mallorca

În iunie, la început de sezon estival, am ajuns iar în Spania, dar de data aceasta, în Mallorca.

Timp de o săptămână am bătut drumurile frumoasei insule, am făcut în fiecare zi baie, snorkeling, am vizitat diverse locuri și am mâncat bunătăți.

Mallorca mi s-a părut un loc bun de trăit. Are plaje cu apă turcoaz, oameni prietenoși, șosele bune, apusuri superbe și o paella de te lingi pe degete.

Dintre toate locurile pe care le-am văzut, mi-au rămas la suflet Valldemossa, Sa Calobra, Capul Formentor, Alcudia și Na Foradada. Despre toate poți citi mai multe pe blog.

Bulgaria – Krushuna, Devetashka și Lovech

Ieșirea din Bulgaria m-a făcut să-mi dau seama că nu e întotdeauna necesar să pleci departe ca să descoperi locuri frumoase. Unele din ele sunt mai aproape decât crezi.

E și cazul Parcului Natural Maarata, în care ne-am refugiat în luna august. Ne-am răcorit la umbra pădurii și am parcurs cele două trasee super scurte și simple, până la Cascadele Krushuna.

Tot atunci am ajuns și la Peștera Devetashka, o imensitate bombată cu trei ferestere în tavan, care ne-a dus cu gândul la nave spațiale și OZN-uri.

Am mai vizitat micul Lovech, bisericile rupestre din Ivanovo și Basarabovo și Parcul Național Rusenki Lom. Totul într-un weekend.

Vârful Omu

Din păcate, anul trecut am ajuns o singură dată pe munte. Nu că aș fi eu muntoman cu certificat, dar recunosc că m-aș duce mai des dacă n-aș avea niște fobii legate de animalele sălbatice (lucrez la asta).

Deși traseul spre Omu e super cunoscut și bătătorit, eu l-am parcurs pentru prima dată. A fost frumos și nu prea greu, presărat cu mici bucurii de-ale naturii: flori, Colții Morarului, un cuțu drăguț cu care ne-am împrietenit și niște ceață, sus la cabană.

Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș

În octombrie mi-am serbat ziua de naștere pe malul Lacului Sfânta Ana, fotografiind culorile toamnei, cu un ochi la cameră și cu unul spre pădure, ca nu cumva să avem parte de o surpriză.

Zona e cunoscută pentru aparițiile neașteptate ale ursuleților, așa că a trebuit să fim vigilenți.

Am făcut și-o drumeție scurtă prin pădure, până la Peștera Sulfuroasă și tot atunci am vizitat și Tinovul Mohoș.

La întoarcere am avut totuși parte de o surpriză. În timp ce ne aflam în mașină, în mijlocul pustietății, am văzut pe câmp două exemplare superbe – un cerb și o căprioară.

Germania – Berlin

Ultima ieșire din an a fost în capitala Germaniei, care mi-a stârnit la început impresii contradictorii, dar pe care am sfârșit iubind-o pentru nonconformismul ei, pentru cultură, pentru modernism și graffiti.

Berlin e un oraș cu personalitate, care fascinează și are multe de oferit. Totul e să treci peste prima impresie legată de multitudinea șantierelor și pe alocuri, de mizerie, pentru ca mai apoi să-l poți descoperi cu adevărat.

Pentru 2019 am deja câteva planuri. Îmi propun să călătoresc liber, relaxat, cu ochii mari și sufletul deschis.

Îți doresc și ție un 2019 aventuros, care să te bucure și să te poarte prin locurile pe care ți le dorești!

Fii la curent și cu alte postări și urmărește blogul meu de călător pe facebook sau instagram. Te aștept să vizităm împreună, lumea!