Sunt mulți cei care au auzit sau vizitat măcar o dată Veliko Târnovo, frumosul orășel bulgar de pe malul râului Yantra, însă mai puțini știu că în apropiere de acesta, la numai 20 de km depărtare, se află Cascada Kaya Bunar (Hotnitsa), un loc deosebit, care pe mine m-a impresionat. Am fost acolo de două ori și dacă s-ar mai ivi o altă ocazie, n-aș sta pe gânduri.

Cum ajungi la cascada Kaya Bunar?

Din Veliko Târnovo am ajuns la cascadă într-o jumătate de oră, pe drumul spre Russe, care la un moment dat trece prin Samovodene. La ieșire din localitate am virat stânga, spre Hotnitsa, apoi din centrul satului am urmat semnele către Hotnitsa Waterfall.

Am găsit lângă cascadă și o parcare, nu foarte mare, în fața unei clădiri aflate în paragină. La ora 10, când am ajuns noi, parcarea era goală, iar până la prânz ni s-au mai alăturat încă 3 mașini.

Cascada Kaya Bunar (Hotnitsa)

Cascada Kaya Bunar (Hotnitsa) nu este foarte mare, însă lacul pe care îl formează e deosebit. Apa are culoarea turcuaz și este atât de clară, încât poți urmări peștii de diferite mărimi și culori.

În fața cascadei poți sta la un picnic sau te poți întinde pe iarbă pentru un pui de somn. Noi am preferat puțină mișcare, așa că ne-am aventurat prin canionul care înconjoară cascada.

Acesta ascunde la rândul lui alte mici căderi de apă și lacuri de o frumusețe sălbatică, pe care după ce o descoperi, îți dorești să revii iar și iar.

Canionul Kaya Bunar (Hotnitsa)

Intrarea în canionul Hotnitsa se face prin stânga cascadei, pe niște trepte abrupte pentru care ar fi bine să aveți o încălțăminte cu talpă aderentă, care să sporească siguranța în porțiunile alunecoase.

Pe alocuri urcușul e aproape vertical și fără a fi foarte solicitant, necesită totuși atenție.

După primul set de scări am trecut printr-un culoar strâmt, format din doi pereți de stâncă foarte apropiați unul de celălalt, de unde am văzut căderea de apă.

O bucată din perete era prăbușit în exterior, iar locul rămas gol a fost acoperit cu un grilaj care să poată oferi o oarecare siguranță trecătorilor.

În scurt timp am ajuns deasupra cascadei, apoi ne-am afundat în sălbăticie, printre copaci cu forme ciudate și poduri din lemn pe care traversam mici lacuri pline de vegetație și insecte ciudate. Mirosea a iarbă proaspătă iar liniștea era profundă.

O altă cascadă mai mică de data aceasta ne-a făcut să rămânem pe loc și să facem cu privirea un tur de 360 de grade ca să admirăm peisajul…stâncile, vegetația și culoarea apei ne-au dus cu gândul la Parcul Plitvice din Croația. E drept că dimensiunile canionului de la cascada Kaya Bunar (Hotnitsa) sunt mult mai mici, dar parcă cele două locații au un aer comun.

Am continuat să parcurgem drumul prin pădurea verde și frumos luminată, bucurându-ne de liniște și de aerul proaspăt de dimineață. Ne-am oprit în dreptul unor stânci pe care trebuia să le escaladăm pentru a parcurge circular traseul și a ne întoarce la baza cascadei.

Am preferat însă o cale întoarsă pe același drum, ca să mai admirăm încă odată natura, gândindu-ne că nu vom găsi un peisaj la fel de frumos în spatele stâncilor.

În aproximativ o oră cu multe opriri, ne-am întors în fața cascadei. Ne-am întins pe iarbă și am urmărit amuzați un labrador care tocmai venise cu stăpânii lui. Intrase cu avânt în lac și alerga fascinat după pești, plescăind apa cu labele lui mari și moi. Voia să înoate, să se joace și nu se lăsa dus, în ciuda chemărilor repetate.
Cu greu ne-am dat și noi duși, dar trebuia s-o facem pentru că, alte locuri așteptau să fie explorate.

Cascada Kaya Bunar (Hotnitsa) ne-a impresionat nu prin mărimea ei, ci prin diversitatea peisajului care o înconjoară, prin frumusețe și sălbăticie, prin liniște și naturalețe. Este un loc deosebit care continuă să mă atragă ca un magnet, un loc drag mie pe care sper să-l revăd curând.

CITEȘTE ȘI:

De mână cu marea, spre Capul Kaliakra

Balcic în asfințit

O zi în Balcic. Vizită la Castelul Reginei Maria