O zi în Turda. Vizită la Salină și plimbare prin Cheile Turzii

La Turda am ajuns într-o zi destul de capricioasă, cu soare puțin, nori grămadă și câteva tunete care ne amenințau din când în când cu bubuielile lor îndepărtate. Planul era să vizităm Cheile Turzii și Salina, însă pentru că ploaia stătea să înceapă, am amânat pentru după-amiază hoinăreala prin Chei și ne-am mulțumit în prima parte a zilei cu o plimbare subterană cu iz de filme SF.

Salina Turda

Salina Turda este structurată în patru secțiuni: Mina Rudolf, Mina Ghizela, Mina Terezia și Galeria Franz Joseph.

Galeria Franz Joseph este de fapt un culoar lung care facilitează accesul în Minele Rudolf și Terezia, locurile în care dacă te-ai săturat de soare și priveliști terestre, te poți refugia la răcoare și petrece o zi fără să te plictisești. Parc de distracții la îndemână, lift panoramic, roată, amfiteatru pentru spectacole, mese de tenis și chiar un spațiu amenajat pentru golf. Ca să afli prețurile și programul de vizitare, consultă acest site.

Salina Turda-roata Salina Turda- amfiteatru

Tot aici găsești și o insulă futuristă, situată în mijlocul lacului Minei Terezia, în jurul căreia te poți plimba cu barca fără să te temi că dacă se răstoarnă și nu știi să înoți ești în pericol de înnec. Apa este extrem de sărată și foarte rece. Ai putea da în hipotermie, dar de dus ca toporul la fund nu-s șanse. 🙂

Salina Turda insula din mina Terezia Salina Turda - lacul din mina Terezia

Ceea ce dă unicitate Salinei Turda este adâncimea la care a fost săpată și felul inedit în care este luminată.

Întreg sistemul de iluminare are un design aparte care te duce cu gândul la serialele științifico-fantastice și nave extraterestre.

Salina Turda -insula

Nu mai spun decât că MI-A PLĂCUT plimbarea prin Salina Turda. Interiorul e frumos amenajat și oferă activități diverse celor ce vin aici, însă ”I’ m a day person” și prefer lumina naturală și cerul, de care nu pot sta prea mult departe.

Așa că după câteva ore de sfredelit pământul ca niște cârtițe, am scos capetele la suprafață și chiar dacă vremea ne încerca răbdările (nu ploua, dar nici nu se însenina, iar tunetele încă se mai auzeau), am luat drumul spre Cheile Turzii.

Cheile Turzii

Acestea se află la 16 km distanță față de salină, adică la o jumătate de oră de mers cu mașina. Sunt două rute pe care se poate ajunge. Prima prin Săndulești, dar nu o recomand pentru că drumul e foarte prost, iar a doua prin Cheia, varianta de preferat.

Am găsit la Cheile Turzii o natură neașteptat de frumoasă. Proaspătă, sălbatică și verde, neatinsă de mâna omului și înconjurată de stânci înalte de aproximativ 300 de metri.

Printre ele, gălăgios trecea râul Hășdate, traversat de câteva poduri care ne-au purtat când de-o parte, când de alta a stâncilor.

pod pe trasul din cheile turzii

Traseul prin Cheile Turzii este ușor și se parcurge dus-întors în 2 ore. Începe cu o plimbare prin pădure, apoi treptat apar pereții stâncoși.

Poteca merge pe la baza lor și face curbe strâmte după care nu știi niciodată ce te-așteaptă.

Râul ne-a însoțit fidel și ne-a lăsat să-i admirăm dubla personalitate. Uneori jucăuș făcea tumbe printre bolovani, alteori rămânea înmărmurit și nemișcat, fascinat parcă și el de frumusețea mamei natură.

Peisajul e divers și te face ca atunci când ai ajuns la capăt, în poiana din care poți privi Cheile în toată splendoarea lor, să-ți pară rău că traseul s-a terminat.

Însă aventura continuă și pe drumul de întoarcere traversezi iar poduri peste râu, spre stâncile pe care le-ai mai văzut o dată, dar acum îți par diferite.

Neașteptat de frumos și surprinzător, așa a fost pentru noi traseul prin Cheile Turzii. Și ca un făcut, deși a tunat continuu, ploaia a început exact după ce ne-am urcat în mașină.

intrare pe traseu

No Comments Write a comment

Please add an author description.

No Comments

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat: