Hoinăreală prin Șirnea, primul sat turistic din România
Hoinăreală prin Șirnea, așa se numește primul traseu din cele 9 pe care le-am descoperit de curând în ghidul de drumeții ecoturistice „Poarta Carpaților”.
Iar Poarta Carpaților nu e numai o metaforă, ci denumirea zonei care cuprinde satele dintre munții Bucegi și Piatra Craiului: Fundata, Fundățica, Șirnea și Moeciu de Sus. Nici eu nu știam că li se mai spune așa, dar îmi place cum sună.
Și-acum că am lămurit aceste aspecte, te invit să hoinărim împreună prin satul Șirnea!
Șirnea e un sat destul de întins, cu case răsfirate printre dealuri, cu multă liniște și cu priveliști care te fac să vrei să-ți petreci aici nu numai bătrânețile, ci și-o mulțime de weekenduri până atunci, vara, toamna, iarna…oricând.
Noi am ajuns în Șirnea într-o zi călduță de noiembrie. Am luat satul la picior pe la 10 dimineața și l-am găsit pustiu. La un moment dat chiar ne-am întrebat dacă aici mai locuiește cineva.
N-am întâlnit pe nimeni în drumul nostru și nici n-am văzut vreo mișcare prin curțile caselor. Doar un câine grăbit, cu coada covrig, ne-a tăiat calea, iar pe fundal ne-au însoțit continuu, tălăngile din depărtare.
Hoinăreală tomnatică prin Șirnea
Cea mai bună variantă de a descoperi Șirnea este acea de a parcurge traseul ecoturistic marcat cu un simpatic omuleț de culoare albastră. Traseul începe din centrul satului, este circular, iar la jumătatea lui se intersectează cu drumul județean pe care ai venit cu mașina.
Dacă ai obosit, de acolo te poți întoarce spre centrul satului, dar ar fi păcat pentru că vei pierde partea traseului cu cele mai frumoase priveliști.
Mașina o poți lăsa în punctul de începere al traseului, pe marginea drumului, lângă panourile informative. De acolo faci stânga, treci pe lângă Muzeul Satului și ții direcția drumului, căutând mereu cu privirea omulețul albastru, destul de des semnalizat pe stâlpi sau copaci.
Traseul merge în prima parte pe un drum forestier, urcă pe dealuri, apoi coboară printre casele în spatele cărora se înalță măreți, munții Piatra Craiului.
După ce se intersectează cu drumul județean, poteca merge spre pensiunea Crai Nou. Aici ai nevoie de puțin avânt ca să urci până în vârful dealului. Însă după ce ajungi și îți tragi sufletul, te bucuri din plin de peisajul care te înconjoară. Din față te salută din nou Piatra Craiului, iar din spate te veghează tăcuți, Bucegii.
După ce treci de pensiunea Crai Nou, colinzi iar printre case și dealuri, treci pe lângă Crucea dedicată eroilor celui de-al doilea Război Mondial și cobori apoi spre sat, până în locul de unde ai plecat. Simplu și frumos ca bună ziua!
Despre lungime, dificultate și marcajele de pe traseu
Traseul are aproximativ 9 km pe care îi parcurgi lejer în 2-3 ore, în funcție de ritmul în care mergi și cât de des te oprești. Iar pentru că hoinăreala asta e de fapt o simplă plimbare, poate fi parcursă fără probleme în orice anotimp.
Nouă ne-a luat 3 ore, cu opriri multe pentru poze și o pauză de sandwich în partea a doua.
Despre marcaje trebuie să știi că, deși sunt destul de dese, la intersecții, unde ar trebui să apară obligatoriu, uneori lipsesc, așa că e recomandat să parcurgi câte puțin din fiecare potecă cu care te intersectezi, în căutarea omulețului albastru.
Iar dacă te rătăcești, cum ni s-a întâmplat și nouă la un moment dat, nu-i bai. Ești totuși în civilizație. Întoarce-te la ultimul marcaj și reia de acolo traseul. Sigur ai ratat pe undeva o intersecție.
Noi am simțit lipsa marcajului de două ori: o dată în prima parte a hoinărelii, când drumul se intersectează cu un alt traseu marcat cu dungă roșie ( însă aici ne-au fost de ajutor informațiile din ghid, care ne-au indicat stânga), iar a doua oară spre finalul traseului, când ne-am și rătăcit pentru că am ratat o intersecție cu o potecuță ce făcea stânga spre sat.
Greșeala noastră, dar ne-am dat seama la timp și ne-am întors.
Ca dificultate, o singură zonă de urcare mi s-a părut puțin mai solicitantă și anume aceea care urmează imediat după intersecția cu drumul județean și merge spre pensiunea Crai Nou. În rest, drumul merge lin, cutreierând una din cele mai frumoase zone ale Brașovului și ale României.
Nouă ne-a plăcut așa de mult scurta hoinăreală prin Șirnea, încât a doua zi am luat urma omulețului roșu și ne-am plimbat și prin Fundata, pe cel de-al doilea traseu din ghid. Ne-au mai rămas încă șapte!
Și ca să-ți fie și mai ușor, poți descărca de aici, direct în telefon, în format PDF, ghiful complet al traseelor din Poarta Carpaților.
Dacă ți s-a părut util, nu uita să dai share sau like pe facebook și follow pe instagram. Te aștept să mai hoinărim împreună prin locuri frumoase din România!
CITEȘTE ȘI:
Traseu ecoturistic de iarnă prin Fundata
Traseu Moeciu de Sus-Poiana Andolia
Racoș. Lacul de Smarald, Vulcanul stins și Coloanele de bazalt
Cheile Grădiștei-Fundata. Ce poți să faci într-o zi de iarnă