Cum reacționează mallorchinii atunci când primesc dulciuri românești?
La plecare spre Mallorca am pus în bagaj și o fărâmă din România. Am dus peste hotare gusturile românești sub forma câtorva sortimente de dulciuri tradiționale. Am luat cu mine nuci, cornulețe umplute, prune învelite în ciocolată și câteva suveniruri frumos realizate, care povestesc despre datinile și legendele românești.
O parte din ele i le-am dăruit Cristinei, gazda noastră, iubitoare și ea de călătorii și colecționară de suveniruri.
Cealaltă parte le-am oferit-o oamenilor cu care am interacționat pe parcursul vacanței, fie ei localnici sau turiști ca noi, vânzători, tovarăși de croazieră sau vecini de prosop pe plajă, salvamari, în general oameni de care am simțit că ne putem apropia.
Reacțiile lor au fost diverse și frumoase, iar unele din ele ne-au ajuns la suflet.
Cum reacționează mallorchinii la dulciurile românești?
Le plac și o arată. Exclamă, se ling pe degete (la propriu), iar dacă mai vor, nu se sfiesc să ceară. Însă în afară de asta, unii dintre ei se deschid și încep să povestească, iar lucrul aceasta a făcut experiența cu adevărat interesantă.
De exemplu, cei doi salvamari de la Cala Pi ne-au povestit că sunt studenți și că în perioada verii stau pe plajă în weekend, în timpul săptămânii merg la joburi part time, iar o zi pe săptămână o dedică voluntariatului. S-au bucurat că le-am oferit dulciuri și la sfârșit ne-au urat ”todo lo mejor en la vida!” (tot ce-i mai bun în viață!).
Tot datorită dulciurilor românești l-am cunoscut și pe Alfonso, un domn haios care ne-a povestit că a vizitat România și că cel mai mult i-a plăcut zona mănăstirilor din Bucovina.
Nici nu știi cât mi-a crescut inima când am auzit!
Ne-a spus că acolo a mâncat pentru prima dată sarmale. Le-a rostit numele destul de stâlcit, însă până la urmă ne-am dat seama despre ce vorbea.
A fost simpatic, don Alfonso!
Din dulciurile românești au gustat nu numai mallorchini ci și francezi, nemți, americani, polonezi, sârbi, însă cei mai prietenoși au fost primii dintre ei.
Îi salutam vesel cu un ”Ola!”, le ofeream dulciuri românești și imediat conversația începea să curgă de parcă ne-am fi știut de-o viață. Se puneau pe povestit și deși nu știau prea multă engleză, reușeau cumva să se facă înțeleși.
Ne întrebau din ce țară venim, iar după ce le dezvăluiam, majoritatea bărbaților menționau despre frumusețea româncelor și despre succesul Simonei Halep. Doamnele apreciau gustul fin al cornulețelor și aroma intensă a nucilor umplute.
Recunosc că și eu sunt un mare fan al nucilor, dar și al prunelor în ciocolată, care s-au terminat primele.
Ce spun străinii despre suvenirurile românești?
Peste tot pe unde am mers în Mallorca, am avut ca însoțitori două mascote pe care le-am numit fără să stau prea mult pe gânduri, Ion și Maria, atunci când un cuplu de nemți (de fapt, ea era nemțoaică, el din Serbia) m-a întrebat cum îi cheamă.
I-am cunoscut pe oamenii aceștia în timpul croazierei către Insula Dragonera. Efectiv se îndrăgostiseră de mascotele noastre. La început doar le priveau, apoi au prins curaj și ne-au întrebat despre ele. A fost un prilej bun de a sta la povești. Am vorbit despre România, despre Transilvania și legenda lui Dracula. Știau despre ea dintr-un musical pe care îl văzuseră la Opera din Hamburg.
La sfârșit le-am făcut cadou mascotele, iar ei ne-au răsfățat cu bomboane și fructe. Au fost tare drăguți și ne-am despărțit cu pupături și strângeri de mâini. Oameni calzi și prietenoși care vor duce la ei acasă tradiția românească!
Fun Fact
Ion și Maria au făcut furori și printre vietățile de pe Insula Dragonera. Peste măsură de curioși, micii ”dragoni” nu mai conteneau să le dea târcoale, iar unul dintre ei a încercat chiar să ni-i „fure”. Desigur, n-a reușit nimic altceva decât să ne amuze.
Experiența a fost frumoasă. Am cunoscut oameni din diferite colțuri ale lumii, cărora le-am povestit despre România și le-am oferit din bunănățile noastre tradiționale. La rândul lor, ei ne-au răsplătit cu zâmbete și gesturi frumoase, care ne-au bucurat și ne-au făcut vacanța mai interactivă decât ne-am așteptat.
La final atât îți mai spun: dulciurile și suvenirurile pe care le-am luat cu mine sunt marca Romanian Art&Craft. Dacă vrei și tu să oferi celor dragi dulciuri românești sau suveniruri cu tradiție, găsești în incinta aeroportului Otopeni două magazine Art&Craft, iar dacă nu ai prea curând drum pe acolo, le poți vizita site-ul online.
4 Comments
Poteci de dor 10 iulie 2018
Frumoasă experienţă. Parcă şi mie mi-a crescut inima aflând reacţiile lor şi aflând de preferinţele lui don Alfonso!
Nu am mâncat prune din alea, trebuie să încerc
Andreea 10 iulie 2018
Da, experienta a fost noua pentru mine si foarte interesanta! Sunt faini spaniolii…deschisi si prietenosi! Mi-au placut!
Cat despre prune…da, trebuie sa le incerci neaparat!! Zi frumoasa! 🙂
Nautilus 10 iulie 2018
Văd că șopârla atentează doar la Ion. O fi o dragoniță; sau… cine știe.
Andreea 10 iulie 2018
Haha! Da, orice e posibil! :))